aerrrrr si apa

aerrrrr si apa

miercuri, 31 august 2011

Miercurea fara cuvinte- la apus



miercurea a inceput la Carmen

luni, 29 august 2011

lunea mximelor

Vulturul nu vâneaza muste.

joi, 25 august 2011

Ciulinii Baraganului





"Întins, de când lumea, peste toate ţarinile pe care le arde soarele, între duioasa Ialomiţă şi Dunărea ursuză, Bărăganul se află, cât ţine primăvara şi vara, în luptă vicleană cu omul harnic, pe care nu-l iubeşte şi căruia îi refuză orice bunăstare, afară doar de aceea de a hoinări şi de-a urla în toată voia. De-acolo vine şi vorba, cunoscută în toate ţările locuite de români, şi care se adresează aceluia ce-şi ingăduie prea multe libertăţi în public:

— Ia ascultă, mă! ce, te crezi pe Bărăgan...?

Căci Bărăganul e singuratec. Pe spinarea lui, nici un copac! Şi de la un puţ la altul, ai tot timpul să mori de sete. Nici de foame nu te apără. Dar dacă cumva eşti înarmat contra acestor două nevoi ale gurii şi dacă vrei să te afli singur cu dumnezeul tău, atunci du-te pe Bărăgan: e ţinutul pe care creatorul l-a hărăzit Munteniei pentru ca românul să poată visa în voie.

.................................................................................................................................................................

...atât cât privirea poate să cuprindă roată, nu mai vezi decât ciulini, nenumăratul norod al ciulinilor. Plini, stufoşi, ai zice că-s nişte oi cu lâna de oţel. Numai spini şi sămânţă. Sămânţă răspândită pe pământ, ca să crească ciulini, numai ciulini.

................................................................................................................................................................

Miile de ciulini întunecaţi se umplură de diamante violacee pe care mă duceam să le pipăi cu degetele, sau să le culeg cu vârful limbii."

sursa text aici

luni, 22 august 2011

Lunea maximelor

Terapia lui Bush pentru însănătoşirea dolarului: frecţii cu petrol iranian.

joi, 18 august 2011

Cetatea Enisala




La 44 km de Tulcea gasiti localitatea Enisala. De aici , numai cu ajutorul localinicilor, am reusit sa ajungem la cetatea Enisala
Povestea indicatoarelor: cele din fier au fost furate si vandute la fier vechi; cele din lemn au fost facute gratar de turisti. Dar asfaltul este impecabil :)

Cetatea a fost construită în scop militar, defensiv şi de supraveghere a drumurilor de pe apă şi de pe uscat, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, de către o autoritate care viza zona de la Gurile Dunării. Pe baza tehnicilor constructive, a materialului arheologic şi a realităţilor istorice s-a emis ipoteza că singurii interesaţi de ridicarea unei cetăţi situată în cadrul sistemului de fortificaţii din nordul Dobrogei, cu orientare spre mare, pentru controlarea traficului naval, erau negustorii genovezi, care dispuneau de mari sume de bani câştigate din comerţ şi care erau deţinătorii monopolului navigaţiei pe Marea Neagră.

Între 1397 – 1418, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, cetatea a făcut parte din sistemul defensiv al Ţării Româneşti. După cucerirea Dobrogei de către turci la 1419/1420 aici a fost instalată o garnizoană militară otomană.

Ulterior, datorită înaintării stăpânirii turceşti dincolo de Gurile Dunării, până la Cetatea Albă şi Chilia (1484) şi ca urmare a formării cordoanelor de nisip ce separă lacul Razelm de Marea Neagră, cetatea a fost abandonată. În secolul al XVI-lea aceasta nu mai corespundea intereselor strategice şi economice turceşti (otomane).

Materialele descoperite în urma cercetărilor arheologice şi mai ales monedele bizantine, genoveze, tătărăşti, moldovene, muntene sau turceşti atestă rolul militar, politic, administrativ şi economic pe care l-a îndeplinit cetatea.

Vizita mea a fost destul de scurta avand in vedere ca se simteau vreo 45 de grade in aer.

Am selectat cateva poze ca sa va conving sa o vizitati.


sursa text aici

vineri, 12 august 2011


Papadia nu e floare
Parca e un pui de soare,
Care tot imbland hai-hui...
S-a pierdut de tatal lui.



sursa poezie aici

luni, 8 august 2011

lunea maximelor

Prietenul vechi este ca vinul : pe cat se invecheste pe-atat mai cu gust se bea.

PS am revenit :)