Cu un heirup de oameni disperati prin februarie am cumparat biletele de avion pentru PARIS- cu plecare in iunie. Ateptarea a fost lunga si grea, dar folositoare, pentru ca am avut posibilitatea sa strangem fonduri.
S-au scris atat de multe despre Paris, incat nu stiu daca mai pot spune ceva nou. O sa ma limitez la lucrurile care m-am impresionat - atat in mod placut, cat si in mod mai putin placut.
Primul impact: infrastructura; o daaaa; nici peste 500 de milioane de ani nu o sa avem atatea sosele si atatea linii de metrou.
Al 2-lea impact: preturile; extrem de mari la prima impresie (pana am descoperit auchanul:) ).
Dar in rest Parisul este spectaculos. Nu ai cum sa te plictisesti.
Paris..............
...stradute care urca si coboara
...Sacre Coeur care pare la 2 pasi dar mergi 1 ora si risti sa te pierzi
...Sena mereu plina de vaporase
...Notre Dame iti taie respiratia
...Pantheonul este atat de impunator
...L'universite Paris-sorbonne - ce bine era in studentie (ca la 20 de ani fara griji si fara bani)
...Boulangerie - ce mirosuri ma imbie cand pronunt acest cuvant
...La Defence- cu toate ca pare pustiu e de admirat cum au separat noul de vechi; rezultatul: fiecare zona are ceva unic care te impresioneaza; nu e un amalgam din cauza caruia te ustura ochii; sa nu uitam de mall-ul de acolo :)
... gardinile sunt.. altfel; multa verdeata, dar prea putine flori
...Louvre te intimideaza chiar si numai privindu-l; acea simetrie perfecta a piramidelor.......
....le Tour Eiffel- cine ar fi crezut ca o ingramadire de fier poate fi atat de frumoasa. E incredibil cum poti sa-l zaresti aproape din orice colt al orasului
Mi-as dori sa revin pe Rue de la Montagne Sainte-Geneviève
aerrrrr si apa
miercuri, 16 iunie 2010
luni, 14 iunie 2010
Dupa rai vine mereu iadul?
Intrebarea asta m-a chinuit o perioada. Concluzia este trista, dar destul de adevarata: DA (in proportie de 90%).
Dupa o saptamana de frig, dar cu peisaje ........ si cu alt aer, plus multa apa a venit si chinu: foarte multa munca exagerat de multa munca.
In alt episod o sa povestesc despre aer si apa.
Pe langa toate astea a venit si o raceala. E o sezatie extrema sa ai 40de grade cand afara sunt tot in jur de 40.
Revin cu vesti mai bune
Dupa o saptamana de frig, dar cu peisaje ........ si cu alt aer, plus multa apa a venit si chinu: foarte multa munca exagerat de multa munca.
In alt episod o sa povestesc despre aer si apa.
Pe langa toate astea a venit si o raceala. E o sezatie extrema sa ai 40de grade cand afara sunt tot in jur de 40.
Revin cu vesti mai bune
marți, 18 mai 2010
XANAX (reclama mascata la pufuletii Gust_)
De la o vreme am facut o pasiune: pufuleti in fiecare seara.
Am descoperit ca efectul lor este mai mult decat garantat: relaxare totala! Si atunci ma intreb de ce sa iei xanax in loc sa mananci niste pufuleti? Crant, crant toata punga si parca esti mult mai fericit. Am citit cu atentie ingredientele si nimic ciudat. Si totusi de unde vine relaxarea? Am gasit mai mult explicatii: sunetul crant - crant relxeaza, burta plina da o senzatie de bine, pufuletii contin o substanta secreta, porumbul are si alte calitati inca necunoscute.
Pana o sa aflu adevarul gol-golut ma multumesc sa privesc catelul vesel care acum ciocneste niste oua rosii (este editia de Paste :) )
Pofta buna!
PS Atentie si pufuletii creaza dependenta, nu doar xanaxul!
Am descoperit ca efectul lor este mai mult decat garantat: relaxare totala! Si atunci ma intreb de ce sa iei xanax in loc sa mananci niste pufuleti? Crant, crant toata punga si parca esti mult mai fericit. Am citit cu atentie ingredientele si nimic ciudat. Si totusi de unde vine relaxarea? Am gasit mai mult explicatii: sunetul crant - crant relxeaza, burta plina da o senzatie de bine, pufuletii contin o substanta secreta, porumbul are si alte calitati inca necunoscute.
Pana o sa aflu adevarul gol-golut ma multumesc sa privesc catelul vesel care acum ciocneste niste oua rosii (este editia de Paste :) )
Pofta buna!
PS Atentie si pufuletii creaza dependenta, nu doar xanaxul!
marți, 11 mai 2010
Despre tehnologie
Zilele trecute am aflat o povestioara dintr-un oras mic din draga noastra tara.
Se face ca tu te duci la administratia financiara, iti platesti impozitul, iar apoi primesti acasa o hartie confrorm careia trebuie sa te prezinti la colegii celor care ti-au incasat banii ca sa demonstrezi cu chitanta ca ai platit. Daca din nefericire ai aruncat chitanta sau ai pierdut-o impozitul tau va figura neachitat.
Ce este si mai amuzant e ca toti oamenii astia de la stat locuiesc in aceeasi cladire; sunt despartiti doar de cateva ziduri. Va dati seama ce dificila este comunicarea, daca trebuie sa te duci tu personal si sa demonstrezi ca ai fost suficient de fraier incat sa platesti, dar si suficient de destept incat sa pastrezi chitanta.
Nu stiu ce sa zic.
Asa umbla vorba prin targ ca celor de la STAT nu le palce ca tu sa STAI.
Se face ca tu te duci la administratia financiara, iti platesti impozitul, iar apoi primesti acasa o hartie confrorm careia trebuie sa te prezinti la colegii celor care ti-au incasat banii ca sa demonstrezi cu chitanta ca ai platit. Daca din nefericire ai aruncat chitanta sau ai pierdut-o impozitul tau va figura neachitat.
Ce este si mai amuzant e ca toti oamenii astia de la stat locuiesc in aceeasi cladire; sunt despartiti doar de cateva ziduri. Va dati seama ce dificila este comunicarea, daca trebuie sa te duci tu personal si sa demonstrezi ca ai fost suficient de fraier incat sa platesti, dar si suficient de destept incat sa pastrezi chitanta.
Nu stiu ce sa zic.
Asa umbla vorba prin targ ca celor de la STAT nu le palce ca tu sa STAI.
luni, 10 mai 2010
Incredibil
Cine a inventat proverbul: " Ce e de stat... sta" ? Destept om; daca il cunoasteti sa-i spuneti ca e idolul meu.
EEE incredibilul s-a produs: am reusit sa depun dosarul pentru certificat de urbanism.
Saptamana trecuta am facut un mic maraton de dimineata si am ajuns , din nou, la frumoasa primarie.
M-a intampinat acelasi sictir (de data asta nu m-am mai oprit la registratura, deoarece stiam exact biroul care imi provoaca durere). Am luat pozitia de drepti in fata biroului (aveam o persoana inainte). Oare de ce functionarii nu te poftesc sa iei loc? In toate institutiile in care am pasit in ultimul timp nimeni nu m-a poftit... sa iau loc. Cred ca inca nu s-au prins ca ii privesti de sus daca stai in picioare.
Dupa cateva momente de asteptare a venit si marele moment- am aratat cu o usoara spaima dosarul. In 2 secunde m-a izbit- "Trebuie sa completati alta cerere, deoarece aceasta este veche" ( va dati seama de cand ma plimb cu dosaru daca s-a invechit si cererea). Am constatat ca noua cerere era identica cu cea veche -din punctul de vedere al informatiilor care trebuiau completate, numai ca era formatata un pic altfel -sa se vada ca functionarul muncesti si are si imaginatie.
Al 2-lea soc a fost ca nu a mai gasit nimic de comentat la continutul dosarului, dar m-a avetizat ca raspunsul ar putea sa fie negativ (adik fraiere care ai facut 100 de drumuri ramai tu in cocioaba ta) si ca e posibil sa avem nevoie de PUZ, MUZ sau TUZ- moment in care dna a facut ochii mari si m-a intrebat: "Stiti ce e acela?"
Am facut si eu ochii mari si am raspuns: " Nu, pt ca nu sunt arhitect!"
Nu inteleg de ce ar trebui sa stiu eu toti indicatorii/coeficientii lor (sau cum s-or numii). Probabil se gandesc ca lesini cand afli cate stiu dansele.
Deci am spus STOP si am zis stati sa vedem ce ne spune dnul arhitect. El a zis ca sunt nebune si ca vor sa ma frece si mai mult (discutia a fost putin mai colorata, pentru ca dnele din primarii sunt cele mai bune prietene ale lui).
Important e ca am obtinut "OK" pe dosar si ma pregateam sa ma duc la registratura, dar doamna aceea dulce, draguta si plina de intentii bune mi-a spus: "Stiti o sa fie fffffff mult de umblat si de asteptat..."
Off cate bunatate sa ma avetizeze ea asa.
Nu stiu exact ce trebuia sa raspund (prietenii mi-au dat diverse variante printre care si ca ar fi trebuit sa-i spui "ce putem face ca sa mearga mai repede?"), dar eu i-am spus ca nu ma sperie nimic la cat am asteptat si umblat pana acum fara sa obtin nimic.
La registratura am vazut cea mai mare viteza de tastat de pana acum- 1 tasta apasata/minut (nu e incredibil!?)
Am de asteptat 1 luna
Dupa o luna poate se prelungeste, poate imi spune ca nu se poate, poate.....................
EEE incredibilul s-a produs: am reusit sa depun dosarul pentru certificat de urbanism.
Saptamana trecuta am facut un mic maraton de dimineata si am ajuns , din nou, la frumoasa primarie.
M-a intampinat acelasi sictir (de data asta nu m-am mai oprit la registratura, deoarece stiam exact biroul care imi provoaca durere). Am luat pozitia de drepti in fata biroului (aveam o persoana inainte). Oare de ce functionarii nu te poftesc sa iei loc? In toate institutiile in care am pasit in ultimul timp nimeni nu m-a poftit... sa iau loc. Cred ca inca nu s-au prins ca ii privesti de sus daca stai in picioare.
Dupa cateva momente de asteptare a venit si marele moment- am aratat cu o usoara spaima dosarul. In 2 secunde m-a izbit- "Trebuie sa completati alta cerere, deoarece aceasta este veche" ( va dati seama de cand ma plimb cu dosaru daca s-a invechit si cererea). Am constatat ca noua cerere era identica cu cea veche -din punctul de vedere al informatiilor care trebuiau completate, numai ca era formatata un pic altfel -sa se vada ca functionarul muncesti si are si imaginatie.
Al 2-lea soc a fost ca nu a mai gasit nimic de comentat la continutul dosarului, dar m-a avetizat ca raspunsul ar putea sa fie negativ (adik fraiere care ai facut 100 de drumuri ramai tu in cocioaba ta) si ca e posibil sa avem nevoie de PUZ, MUZ sau TUZ- moment in care dna a facut ochii mari si m-a intrebat: "Stiti ce e acela?"
Am facut si eu ochii mari si am raspuns: " Nu, pt ca nu sunt arhitect!"
Nu inteleg de ce ar trebui sa stiu eu toti indicatorii/coeficientii lor (sau cum s-or numii). Probabil se gandesc ca lesini cand afli cate stiu dansele.
Deci am spus STOP si am zis stati sa vedem ce ne spune dnul arhitect. El a zis ca sunt nebune si ca vor sa ma frece si mai mult (discutia a fost putin mai colorata, pentru ca dnele din primarii sunt cele mai bune prietene ale lui).
Important e ca am obtinut "OK" pe dosar si ma pregateam sa ma duc la registratura, dar doamna aceea dulce, draguta si plina de intentii bune mi-a spus: "Stiti o sa fie fffffff mult de umblat si de asteptat..."
Off cate bunatate sa ma avetizeze ea asa.
Nu stiu exact ce trebuia sa raspund (prietenii mi-au dat diverse variante printre care si ca ar fi trebuit sa-i spui "ce putem face ca sa mearga mai repede?"), dar eu i-am spus ca nu ma sperie nimic la cat am asteptat si umblat pana acum fara sa obtin nimic.
La registratura am vazut cea mai mare viteza de tastat de pana acum- 1 tasta apasata/minut (nu e incredibil!?)
Am de asteptat 1 luna
Dupa o luna poate se prelungeste, poate imi spune ca nu se poate, poate.....................
vineri, 23 aprilie 2010
Vi...... ? Do you know who the fu__ is N__?
As fi vrut sa scriu VICTORIEEEEEEEEEEEEE, dar am realizat ca mai am un drum lung de parcurs, asa ca am preferat un inceput timid.
Cum fiecare are cate o fixatie, de ceva timp a mea este STATUL.
Astazi vizita 2 la Cartea Funciara. (la prima vizita am invatat ca cererea de aici nu poate sa o depuna oricine, ci se depune in nume propriu- adica tot oricine poate sa o depuna, dar pentru o mica nuanta am cautat 1 ora prin ploaie un xerox).
M-am trezit frumos de dimineata si am incercat sa nu ma gandesc la lucruri urate (exp: sa vezi ca sigur gasesc scuze dnele coaf.., pardon functionare sa nu-mi elibereze "docomentu' ", sigur imi spun ca am scris ceva gresit si ma pun sa mai platesc o data taxa, parca vad o coada infinita si o sa stau acolo pana la 12 samd).
Am luat din nou la picior centru si pas, pas m-am apropiat de locul cu pricina.(Ce poate fi mai frumos decat sa te trezesti vineri la 7am si sa pleci la plimbare prin centrul vechi? - raspuns: Sa lucrezi la stat si in timp ce te plimbi prin centrul vechi sa te gandesti: Oare cum pot sa mai ajut niste fraieri care lucreaza la privat si sunt rupti de oboseala de cat muncesc? Iiiiii cred ca o sa-i tot aman cu diverse documente ca sa mai faca si ei miscare dimineata:))))))))) )
Incepusem sa am emotii. Incredibil ce sentimente poate sa trezeasca STATUL in tine!
Am intrat in cladire (imi faceam diverse scenarii cum sa reactionez daca mi se spune ca nu se poate), m-a apropiat de tejgheaua cu ELIBERARI ACTE (am mai scanat inca o data toate afisele ca sa fiu sigura ca nu s-a schimbat nimic intre timp), am spus "Buna dimineata" (nu mi-a raspuns nimeni) si am intins chitanta cu care trebuia sa ma prezint. Dupa o privire ........una din doamnele deosebit de dragute care servesc acte la tejghea mi-a luat chitanta din mana, s-a plimbat un pic cu ea (cu chitanta), a inceput sa vorbesca la telefon, s-a dus mai in spate, dupa un perete (in afara razei mele vizuale), a revenit in fata, a tastat ceva la un calculator si a concluzionat: "ESTE IN LUCRU!" si fleasc cu chitanta inapoi pe tejghea. Pentru ca am auzit cam des textul asta in ultimul timp am indraznit sa intreb : " Si ce inseamna asta? Cand o sa fie gata?" Raspuns: "Duceti-va la dnul N..... la etajul 1" si a disparut. Am ramas ca magaru in ceata. Who the fu__ is N__? Unde e etajul 1 si cum ajung acolo? Primul impuls a fost sa-mi iau boceluta si sa plec, pentru ca am realizat, din nou, ca nu sunt demna sa vorbesc cu oamenii STATULUI.
Dar forta necuratului m-a oprit si m-a imboldit: "Du-te si vezi ce se intampla, cauta-l pe N......."
Hmmmm
Bun, hai sa vedem cum ajungem la etajul 1; si uite asa din vorba in vorba gardianului am ajuns la d-nul cu pricina. Surpriza: documentu' nu era la el, ci la un coleg (asta am aflat dupa ce mi-a adresat o multime de intrebari pe care nu le-am inteles asa ca i-am intins minunata chitanta) . Acum, daca tot incepusem sa bat pe la usi, nu ma puteam opri, deci am continut. Ce raspuns credeti ca am obtinut: "Documentu' este gata si e jos. Spuneti-le doamnelor sa caute mai atent!"
WOW
Deci din nou la tejghea- de data asta cu colega doamnei cu telefonu'. Am reprodus textul: "Am fost la dnul...............................................si mi-a spus ca documentul este aici!"
INCREDIBIL doamnelor si domnilor coala aia nenorocita cu o stampila pe ea era acolo.
Ma legitimez ca sa o pot primi, doamna imi da buletinul si foaia si imi spune sa scriu pe exemplaru' care ramane acolo: "Scrieti ." si a inceput sa vorbeasca cu o alta doamna.
Din nou Hmmmmmm Ce am mai scris eu in astfel de cazuri? "Am primit un exemplar" dupa care am semnat. Cred ca asta a vrut sa-mi spuna si tejgheaua, scuzati doamana, asa ca notez si dau sa plec. HOOOOOO nu asa repede . O aud pe dna spunnandu-mi: "Scrieti dsoara si seria de la buletin. De ce credeti ca v-am dat inapoi buletinu? Sa treceti si data 23.04. "(pentru ultima informatie am fost destul de bucuroasa, deoarece ca orice om care munceste la privat si se respecta nu stiu nicioadata ce zi e). Offff doamne greu e sa lucrezi cu oameni atat de destepti. Nici intr-o suta de ani nu as fi ghicit ca mi-a inapoiat buletinul ca sa trec seria CI pe foaie.
Dupa aproape 30 de minute grele (puteau fi 5 usoare) am plecat cu pretiosul doc.
Acum ramane sa vedem daca celor de la primarie o sa le placa de el.
Cred ca o sa dau cu niste aghiasma pe el poate o sa am mai mult noroc.
P.S. Daca poate cineva sa-i informeze si pe pustii care primesc documentele: Baietiiiiiiiiiiiiiiiii actele nu se elibereaza dupa ora 10 asa cum mi-ati spus voi!!!!!!!
La mai mare STAT!
Cum fiecare are cate o fixatie, de ceva timp a mea este STATUL.
Astazi vizita 2 la Cartea Funciara. (la prima vizita am invatat ca cererea de aici nu poate sa o depuna oricine, ci se depune in nume propriu- adica tot oricine poate sa o depuna, dar pentru o mica nuanta am cautat 1 ora prin ploaie un xerox).
M-am trezit frumos de dimineata si am incercat sa nu ma gandesc la lucruri urate (exp: sa vezi ca sigur gasesc scuze dnele coaf.., pardon functionare sa nu-mi elibereze "docomentu' ", sigur imi spun ca am scris ceva gresit si ma pun sa mai platesc o data taxa, parca vad o coada infinita si o sa stau acolo pana la 12 samd).
Am luat din nou la picior centru si pas, pas m-am apropiat de locul cu pricina.(Ce poate fi mai frumos decat sa te trezesti vineri la 7am si sa pleci la plimbare prin centrul vechi? - raspuns: Sa lucrezi la stat si in timp ce te plimbi prin centrul vechi sa te gandesti: Oare cum pot sa mai ajut niste fraieri care lucreaza la privat si sunt rupti de oboseala de cat muncesc? Iiiiii cred ca o sa-i tot aman cu diverse documente ca sa mai faca si ei miscare dimineata:))))))))) )
Incepusem sa am emotii. Incredibil ce sentimente poate sa trezeasca STATUL in tine!
Am intrat in cladire (imi faceam diverse scenarii cum sa reactionez daca mi se spune ca nu se poate), m-a apropiat de tejgheaua cu ELIBERARI ACTE (am mai scanat inca o data toate afisele ca sa fiu sigura ca nu s-a schimbat nimic intre timp), am spus "Buna dimineata" (nu mi-a raspuns nimeni) si am intins chitanta cu care trebuia sa ma prezint. Dupa o privire ........una din doamnele deosebit de dragute care servesc acte la tejghea mi-a luat chitanta din mana, s-a plimbat un pic cu ea (cu chitanta), a inceput sa vorbesca la telefon, s-a dus mai in spate, dupa un perete (in afara razei mele vizuale), a revenit in fata, a tastat ceva la un calculator si a concluzionat: "ESTE IN LUCRU!" si fleasc cu chitanta inapoi pe tejghea. Pentru ca am auzit cam des textul asta in ultimul timp am indraznit sa intreb : " Si ce inseamna asta? Cand o sa fie gata?" Raspuns: "Duceti-va la dnul N..... la etajul 1" si a disparut. Am ramas ca magaru in ceata. Who the fu__ is N__? Unde e etajul 1 si cum ajung acolo? Primul impuls a fost sa-mi iau boceluta si sa plec, pentru ca am realizat, din nou, ca nu sunt demna sa vorbesc cu oamenii STATULUI.
Dar forta necuratului m-a oprit si m-a imboldit: "Du-te si vezi ce se intampla, cauta-l pe N......."
Hmmmm
Bun, hai sa vedem cum ajungem la etajul 1; si uite asa din vorba in vorba gardianului am ajuns la d-nul cu pricina. Surpriza: documentu' nu era la el, ci la un coleg (asta am aflat dupa ce mi-a adresat o multime de intrebari pe care nu le-am inteles asa ca i-am intins minunata chitanta) . Acum, daca tot incepusem sa bat pe la usi, nu ma puteam opri, deci am continut. Ce raspuns credeti ca am obtinut: "Documentu' este gata si e jos. Spuneti-le doamnelor sa caute mai atent!"
WOW
Deci din nou la tejghea- de data asta cu colega doamnei cu telefonu'. Am reprodus textul: "Am fost la dnul...............................................si mi-a spus ca documentul este aici!"
INCREDIBIL doamnelor si domnilor coala aia nenorocita cu o stampila pe ea era acolo.
Ma legitimez ca sa o pot primi, doamna imi da buletinul si foaia si imi spune sa scriu pe exemplaru' care ramane acolo: "Scrieti ." si a inceput sa vorbeasca cu o alta doamna.
Din nou Hmmmmmm Ce am mai scris eu in astfel de cazuri? "Am primit un exemplar" dupa care am semnat. Cred ca asta a vrut sa-mi spuna si tejgheaua, scuzati doamana, asa ca notez si dau sa plec. HOOOOOO nu asa repede . O aud pe dna spunnandu-mi: "Scrieti dsoara si seria de la buletin. De ce credeti ca v-am dat inapoi buletinu? Sa treceti si data 23.04. "(pentru ultima informatie am fost destul de bucuroasa, deoarece ca orice om care munceste la privat si se respecta nu stiu nicioadata ce zi e). Offff doamne greu e sa lucrezi cu oameni atat de destepti. Nici intr-o suta de ani nu as fi ghicit ca mi-a inapoiat buletinul ca sa trec seria CI pe foaie.
Dupa aproape 30 de minute grele (puteau fi 5 usoare) am plecat cu pretiosul doc.
Acum ramane sa vedem daca celor de la primarie o sa le placa de el.
Cred ca o sa dau cu niste aghiasma pe el poate o sa am mai mult noroc.
P.S. Daca poate cineva sa-i informeze si pe pustii care primesc documentele: Baietiiiiiiiiiiiiiiiii actele nu se elibereaza dupa ora 10 asa cum mi-ati spus voi!!!!!!!
La mai mare STAT!
Episodul 3- Apa
In momentul cand am acceptat idea de a posta pe acest blog intamplarile pe care le traiesc calatorind, m-am gandit initial ca nu as avea ce sa scriu, dar iata ca am ajuns la episodul cu numarul 3 J
Daca in primele episoade ne-am gasit in vestul tarii, intamplarea din acest episod se petrece in partea de est a tarii noastre, anume in Moldova. Ne gasim intr-o dupa amiaza de aprile calduroasa, in dulcele targ al Iesilor de unde hoinarul de serviciu urmeaza sa plece spre Bucuresti, asa ca actiunea incepe in gara din Iasi, in trenul rapid 662 ce leaga o fosta capitala de actuala capitala.
Ca orice hoinar care se respecta (din cand in cand J), am cumparat bilet la clasa 1, iar dupa o masa copioasa la o autoservire de langa gara, am urcat in tren. In compartimentul in care aveam loc am dat peste o doamna avocat. Dupa formalitatile de salut, am constatat ca in compartiment era ud pe jos. La inceput am crezut ca este putina apa, insa ulterior am constatat ca este foarte multa. Intreband in prima instanta pe conductorul de tren, dumnealui foarte amabil ne-a raspuns faptul ca poate cineva a deschis o sticla de apa minerala si a facut ud pe jos si ne-a dat si o solutie de moment , citez “luati loc in alta parte”.
Pare plauzibil, nimic de spus si tocmai de aceea impreuna cu “colega”de compartiment am incercat sa stergem pe jos apa, insa dupa ce ne-am chinuit cateva minute , fiecare cu ce a avut pe la el, dar am mai facut o constatare : apa era din ce in ce mai multa si in momentul cand am activat si simtul olfactiv mi-am dat seama ca este vorba de o apa aromata…(am uitat sa va spun: eram al doilea compartiment de la usa, deci aproape de toaleta).
Intre timp trenul pleaca si ajunge in cealalta gara a Iasiului, numita si Nicolina, dupa cartierul care o inconjoara. De aici mai primim inca trei “oaspeti” o batranica si un cuplu care se vedea ca nu merge cu trenul de obicei si daca aleg acest mijloc de transport calatoresc la clasa 1. Si ei au fost surprinsi de ce au gasit in compartiment, nu de alta dar pana la Bucuresti un bilet costa 108 ron, iar ca sa dai banii astia si sa stai cu picioarele in apa, parca nu se cade, numai daca aveam vreo barcuta, un colac sau macar niste ratuste de plastic sa ne jucam ca sa ne treaca timpul intr-un mod distractivJ.
Dupa ce s-au instalat si noii oaspeti eu mi-am luat laptopul si am plecat in cautarea uscatului…..si dupa putin timp (trei randuri mai incolo) am strigat : LOC USCAT !
In timp ce trenul se chinuia sa urce dealul catre Barnova soseste tantos controlorul pentru a verifica biletele. Observa ca mi-am schimbat locul si imi spune: “ ati vazut? E mai multa apa acum, cred ca a mai desfacut cineva inca o sticla de apa!”. La auzirea acestor vorbe nu rezist si ii spun ca nu a mai deschis nimeni nici o sticla de apa si ca e posibil sa fie de la toaleta sau de la posibile tevi etc…la care dumnealui razand imi spune : “domnule, trenul nu are tevi, iar toaleta este ecologica!”. Nu am mai continuat dialogul pentru ca am ajuns la concluzia ca nu ar fi avut rost, dar stateam si ma gandeam : oare chiar crede ce spune sau isi bate joc de mine? Eram indecis …nu stiam ce raspuns sa dau la aceasta dilema.
Insa raspunsul nu a ezitat sa apara si asta dupa ce am mers la toaleta. Fiind o persoana civilizata (cel putin asa inclin sa cred), am dorit sa trag apa …si am tras-o insa atunci am observat ca apa din vasul toaletei “ecologice” tasneste cu presiune si pe langa (nu de alta dar trenul nu are tevi), iar in toaleta apa era de cca 2 centimentri. Am uitat sa mentionez ca ma gaseam in alta toaleta decat cea de langa compartimentul unde aveam loc si asta pentru ca acea toaleta era inchisa….oare de ce ? Sa fi fost de vina ………APA? J
© BY Daniel S.™ aprilie 2010
Abonați-vă la:
Postări (Atom)